Paştele reprezintă, pe lângă un ritual de curăţare şi înnoire spirituală, și un prilej de a ne bucura de savoarea mâncărurilor tradiționale din bucătăria românească. În cele trei zile de sărbătoare, fiecare membru al familiei își supune sistemul digestiv la un test de rezistență – Mai pot și cozonac!
Printre bucatele specifice de Paște se numără preparatele din carne de miel, cozonacul, pasca, şi, bineînţeles, ouăle roşii. Noi, românașii, avem propriile ritualuri şi tradiții, dar ele diferă şi în ţara noastră în funcţie de regiune.
Ardealul ne aduce ciorba de miel preparată cu smântână din belșug, ca toate mâncărurile grele, ardelenești, și aromate cu tarhon. Gastronomia austro-ungară își lasă amprenta prin borșul nelipsit din acest preparat. Tot aici, unul dintre preparatele specifice de Paște este șunca fiartă sau ciolanul afumat, consumate alături de celelalte mâncăruri de miel întâlnite în toată țara. În unele zone transilvănene, precum Sălaj sau Hunedoara, carnea fragedă de miel se găteşte cu sos din frunze de spanac.
În Maramureș și Bucovina, natura şi oamenii îmbracă straie de sărbătoare. Aici, tradiţia încondeierii ouălor a devenit în timp o adevărată artă, realizată cu multă pricepere de artişti populari. Drobului i se mai spune și cighir pe aceste meleaguri. De pe masa bucovenienilor nu lipsesc tocănița de hribi cu smântână, culeși direct din pădure, și babele, cozonaci copți în forme speciale de ceramică.
Moldovenii, iubitori de tradiţie, n-ar știi că-i Paște dacă în bucătăria lor nu s-ar coace pască. Această tartă ritual este de formă rotundă, cu o cruce la mijloc, aluat împletit pe margini și umplută cu brânză de vaci. Atunci când se pune în cuptor, gospodinele fac semnul crucii cu lopata pe pereţii cuptorului. Mirosul de pască şi cozonac concurează cu cel al sarmalelor. La fel ca-n Ardeal, ciorbă de miel se acrește și în Moldova cu borș.
În Muntenia și Oltenia se prepară stufatul, o mâncare cu miel și multe verdețuri de primăvară. În gospodăria olteanului, ciorbă de miel este înlocuită cu cea de bureți, iar sarmalele în dovleac sunt o specialitate. De asemenea, la finalul mesei de sărbătoare se serveşte o plăcintă tradiţională, numită dolongaci, cu specific bulgăresc.
Fiecare regiune a ţării are şi alte obiceiuri şi tradiţii, dar pentru toată lumea sărbătoarea Învierii Domnului înseamnă bucuria de a sărbători în familie.
Redactat de: Tocuț Claudia Iulia
