Normalul pe care îl cunoșteam s-a schimbat. Pozitivitatea poate să devină toxică când nu lăsăm spațiu pentru validarea și înțelegerea emoțiilor noastre.
Social media pune multă presiune pe tineri, mai ales în această perioadă, să fie cât mai productivi, să facă cât mai multe, astfel că mulți dintre ei ajung să aibă parte de procese de conștiință, cred că nu sunt suficient de buni și chiar ajung să aibă o productivitate scăzută.
Cosmina Pop, psiholog și psihoterapeut, mi-a oferit o perspectivă asupra social media și asupra ideii de pauză în aceste vremuri.
Social media poate avea un impact negativ asupra noastră în orice vremuri, atâta timp cât este folosit fără măsură. Când petrecem ore în șir răsfoind știri, fotografii, intrând în discuții contradictorii poate cu ceilalți, privind viețile celorlalți expuse în online, însă fără să realizăm că nu aceea este realitatea. Recomand mereu o igienă comportamentală în ceea ce privește accesarea rețelelor sociale, dar și citirea de știri despre noul coronavirus în această perioadă de izolare.
Igiena comportamentală include, așa cum specifică aceasta, stabilirea unui interval în care să citim noutățile sau să comunicăm cu cei apropiați, dimineața și seara, de exemplu, iar informațiile să provină din 2-3 surse de încredere. În absența igienii comportamentale, riscul ca emoțiile negative să crească este unul foarte crescut.
Este ok dacă tot ce ai făcut azi a fost să supraviețuiesți. Fă un pas înapoi, privește situația din exterior și găsește soluția potrivită. Ai nevoie să dormi? Dormi. Ai nevoie să stai? Stai. Dar nu te împotmoli, trebuie să înveți să iei o pauză, căci oricât de simplu sună, poate să fie greu de făcut. Poți, de asemenea, să cazi dintr-o extremă în alta, așa că fii responsabil, fii conștient!
Ar fi foarte dezirabil să nu ajungem în punctul de a nu mai face față, de a ne simți depășiți de situație și de viață, de tot ce ne înconjoară. Dacă se respectă o igienă comportamentală cu acces limitat la tehnologie plus o igienă mentală însoțită de alte comportamente care ne dau sens vieții și ne generează emoții pozitive, indizerabilul este evitat.
Totuși, pentru cei care se regăsesc des în situația expusă, simt că nu mai fac față, pauza este primul pas spre revenirea la normal. O respirație conștientă ne ajută să exprimăm starea de tensiune acumulată în interior și să ne oferim spațiu pentru o claritate mentală, să aflăm ce ne determină să simțim că nu mai facem față? Ce este prea mult pentru noi, pentru ce ne ingrijorăm, de ce ne este teamă? Rațiunea este întotdeauna sluga emoției, ne spunea frumos un profesor în facultate. Altfel spus, în momente de activare emoțională puternică, nu mai avem acces la partea noastră rațională, să facem ,,ce trebuie”. Creierul emoțional a stocat diverse patternuri, feluri de a răspunde la diverse situații și tot ce face în acele momente este să ne ofere din baza lui de date, răspunsul instinctiv.
Oferindu-ne pauzele despre care spuneam, ne oferim timp să ne liniștim și să înțelegem ce se întâmplă cu noi. Să ne conștientizăm stările, să le aflăm semnificația, rostul, după care să vedem cum le gestionăm. Emoțiile (cu precădere cele negative) nu se alungă, ele se gestionează., mai spune aceasta.
Ritmul alert nu îți oferă certitudinea că ajungi la destinație. Te poți împiedica, din grabă. Te poți rătăci, din neatenție. Hai să încetinim ritmul!
Nu trebuie să începi să gătești dacă nu îți place. Nu trebuie să începi să faci sport doar pentru că internetul te împinge de la spate. Nu trebuie să faci curățenie în fiecare zi doar ca să simți că ai făcut ceva. Nu trebuie să scrii, să citești, să faci ceva de dragul de a face, doar pentru a nu te simți prost că nu ai fost productiv. Productivitatea se poate naște din neproductivitate printr-o gestionare corectă a emoțiilor.
În ceea ce privește gestionarea unor situații asupra cărora nu vă simțiti siguri și aveți nevoie de îndrumare, o sesiune cu un specialist, desigur, în online, este soluția optimă, după cum ne spune și Cosmina Pop.
Cu atât de mult necunoscut în jur, atât de multă impredictibilitate și lipsă de control, stările de anxietate sau stările depresive ne-au ajuns mult mai ușor din urmă, ne-au însoțit poate mult mai multe zile față de cum o făceau în trecut.
Un specialist în sănătatea mintală sau mai simplu spus, un psiholog, poate fi de folos în astfel de momente pentru a te ajuta să înțelegi povestea, stările tale de îngrjirorare și tensiune, motivele tale de distres emoțional. Nu există rețete universal valabile, fiecare om are povestea lui de viață și stilul propriu de a privi viața și acest lucru este atât de prețios în munca cu un specialist; îți ofera timp și spațiu prin cadrul discuțiilor să te înțelegi mai bine, să afli răspunsul la veșnica întrebare “de ce” și împreună căutați soluții.
Un psiholog este un partener de călătorie pentru a te sprijini în munca ta de dezvoltare și vindecare, dar nu face lucrurile pentru tine. La fel ca și un antrenor de fitness, te învață proceduri și tehnici, se asigură că faci corect exercițiile, după care tu antrenezi mușchii o viață întreagă. La fel este și cu mintea noastră, dragi tineri.
Trebuie să ai grijă de sănătatea ta psihică. Nimicul înseamnă mai mult decât pare, așa cum tu ești mai mult decât ce faci acum. Ai grijă de mintea ta, hrănește-o prin acceptare. Poate într-o zi nu simți nevoia să faci ceva, nu o face! Dar nu te opri aici, ci ajută-te să îți revii, fă puțin câte puțin, pașii mici sunt întotdeauna mai buni decât stagnarea. Pauza nu trebuie să fie una definitivă, dar cu siguranță e necesară.
Redactat de: Dănilă Georgiana
