Valentina Vasile este studentă în anul 3 la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB. Ştiind că acesta este ultimul an de studenţie, a decis să profite de orice ocazie îi iese în cale. Aşadar, a ales ca în primul semestru al anului terminal să se aventureze într-un schimb de experienţe prin programul Erasmus. Fiind îndrăgostită de Franţa, nu i-a fost foarte greu să aleagă o ţară. Bucuria cu care povesteşte aceasta despre experienţa sa, nu te face decât să îţi doreşti şi mai mult să descoperi cum este să studiezi pentru un semestru peste hotare.
Decizie spontană sau nu?
Când am venit la facultate, știam că vreau să mă bucur de toate oportunitățile care există, știam că vreau să merg cu Erasmus pentru că era una din experiențele „formatoare” pe care le poți trăi doar cât ești student. M-am înscris în momentul în care, în planificarea viitorului meu, am găsit o portiță de câteva luni. Nu a fost neapărat spontan, dar a fost pe fast forward.
Pleci singur sau cu un prieten?
O întrebare la care voi răspunde din două perspective. Eu, aplicând pentru mobilitate, doream să merg singură și să mă bucur de experiență ieșind din sfera de confort în care trăiam, deși am mai avut prieteni care au fost cu Erasmus în aceeași perioadă, toți ne-am dorit să fim în orașe diferite.
După ce am revenit din mobilitate, o părere generală este faptul că e mult mai ușor dacă ai merge cu un prieten. E mai ușor când cauți cazarea, când planifici călătorii, când vrei să ieși în oraș, dorul de casă devine mai mic, iar experiențele devin mult mai relevante când sunt împărtășite cu cineva care înțelege insight-urile.
Este cumva important și ce tip de persoană ești, pentru extrovertiți nu e o problemă să adune în jur un grup de oameni cu care să se înțeleagă, dar pentru introvertiți, uneori, este mai simplu să ai un prieten cu care să te bucuri de experiență.
Bursa este suficientă sau mai trebuie bani extra?
În majoritatea țărilor vestice, cuantumul bursei Erasmus e de 520 euro, aproximativ, pentru că unele universități dau doar 80% din bursă înainte și 20% din bani după ce studentul se întoarce din mobilitate. Deci, în situații din acestea, în mod evident e nevoie de bani extra. Cel mai probabil biletul de avion și cazarea din prima lună va fi plătită din banii proprii. Ulterior, în funcție de țară, gestionarea banilor variază. Sunt state care sunt mai scumpe: UK, Luxembourg, Franța, țările nordice, precum și state care sunt mai accesibile: Germania, Polonia etc. În mod evident, este importantă și gestiunea banilor. Eu nu am beneficiat de cămin, am plătit o chirie de 300 euro (de notat că și căminul era în jur de 270 euro), deci din banii alocați pe o lună, cei mai mulți se duceau pe chirie. Se mai duceau bani pe mâncare, pe socializare, pe transport… Dacă voiai să mai și călătorești, mai aveai nevoie de cel puțin 200-300 de euro pe lună, extra.
E un exercițiu interesant de autogestionare, pentru că banii din bursa Erasmus, pentru toate lunile de mobilitate sunt primiți toți odată, deci te trezești la începutul mobilității cu mai mulți bani decât ai avut vreodată, pe care trebuie să-i împarți pentru câteva luni.
Par sume mari, dar nu ar trebui să uităm că și în România primeam bani de la părinți, deci gestionând bine banii poți să-ți permiți să dai 4 euro pe o bere și 8 euro să vizitezi un muzeu, iar la finalul mobilității să mai ai câțiva bani pentru situații de urgență.
Țări nordice sau țări latine?
În momentul în care alegi o țară, de cele mai multe ori, mergi acolo unde crezi că ți-ar plăcea să locuiești. Știam limba, iubeam cultura, deci Franța a fost singura variantă pe care aș fi ales-o. Seamănă între ele țările, dar sunt și foarte diferite. În majoritatea țărilor sistemul educațional și infrastructura sunt amazing. Dar există și multe lucruri care lasă de dorit și pe care nu te-ai aștepta să le vezi, iar lucrurile astea sunt foarte importante pentru că ne ajută să vedem că nu suntem atât de diferiți, vestul și estul.
Nu-mi pot da cu părerea despre nordul Europei, dar, totuși, din câte am auzit și judecând după persoanele pe care le-am întâlnit, acolo e puțin mai diferit.
În ceea ce privește oamenii, eu am avut norocul să întâlnesc oameni foarte primitori, am făcut parte dintr-o comunitate de studenți internaționali foarte mare. În ceea ce privește francezii, stereotipurile sunt adevărate, dar nu arată total adevărul. Sunt oameni super cool, care mereu după lucru ies în brasserie la un pahar cu vin, care știu ce înseamnă un protest, care merg cu familiile la evenimente culturale și care se bucură de viață.
Oricum, cel mai bine, când alegi o destinație, e să te bazezi pe instinct. E o alegere pur subiectivă, dar care merită să fie o alegere documentată direct de la sursă, de la oameni care au fost deja acolo.
Cămine studențești sau chirie?
În general, optez pentru cămine studențești, iar în Erasmus, există și opțiunea de student housing, unde practic stai în chirie cu mai mulți studenți. Interacțiunea cu studenții din celelalte țări e cea mai cool chestie când vine vorba de Erasmus, de multe ori fiind irelevant unde locuiești, ci cu cine.
Pentru mine a fost destul de greu să găsesc o chirie, pentru că am aflat destul de târziu că nu voi sta la cămin, dar în orice țară există comunități de români care sunt de mare ajutor uneori.
Experiență de neuitat sau doar un semestru departe de casă?
A fost o experiență amazing, m-am distrat mult, am cunoscut o mulțime de oameni și am vizitat multe orașe și țări. Totuși, fiecare student își conturează propria experiență, fiecare alege cât să iasă din zona de confort și cum va arăta mobilitatea Erasmus.
Pentru mine nu a fost life-changing, dar mi-a deschis ochii în multe privințe, mi-a oferit niște amintiri și prieteni amazing. Cel mai important e că Erasmus îți dă pretextul să faci lucruri pe care nu le-ai mai făcut niciodată.
Study hard sau party hard?
În cazul meu, facultatea a fost destul de lejeră și participam la cursuri cu drag, pentru că am avut posibilitatea să aleg ce materii studiez. La facultate, de cele mai multe ori, stăteam cu prietenii pe care mi i-am făcut, petreceam mult timp în bibliotecă, dar la fel de mult timp și în localurile de lângă facultate.
A fost despre party-uri, dar nu cele cu care eram toți obișnuiți, am descoperit cum se distrează francezii, am vorbit mult și am ascultat muzică diferită, am fost în excursii și în plimbări lungi, în locuri și orașe pe care nu le cunoșteam.
Ce e neapărat să iei cu tine și ce poți lăsa acasă?
După doi ani de facultate am învățat cum să-mi fac bagajele astfel încât să nu am nimic în plus, nimic în minus. E greu când pleci un semestru pentru că ai nevoie de haine și încălțări pentru două sezoane, dar mi-am luat strict hainele pe care le purtam și am reușit să nu am foarte multe bagaje. Totuși, sunt firme care transportă colete din România și am primit de acasă o cutie cu câteva lucruri esențiale (geaca, ghetele, perna, pulovere, păturică etc.), pe care ar fi fost mult mai scump să le cumpăr, decât să le primesc de acasă.
Oricum, înveți cum e să trăiești cu mai puține lucruri și îți dai seama că poate, într-adevăr, ai mai multe lucruri decât ai nevoie. Și până la final, oricum mai aduni suveniruri, cărți, caiete, poze, hărți, reviste, haine și o mulțime de lucruri pe care vrei să le păstrezi din călătorii, deci e bine să mai ai puțin loc în bagaj și pentru amintiri.
Când şi unde călătoreşti?
În funcție de semestrul în care ești plecat, ai două opțiuni, ori călătorești toamna, cât încă este vreme bună, ori primăvara, după ce trece iarna. Ar fi păcat să mergi într-un oraș în care visai să mergi de mult și să te închizi în muzee și cafenele, pentru că afară plouă sau ninge.
Atunci când alegi o țară, un oraș, respectiv o universitate unde să studiezi, nu te gândești neapărat să fie apropiată de multe orașe, dar e important și acest aspect. De exemplu, eu am studiat în Lille, în nordul Franței, deci am vizitat aproape toate orașele mari din Belgia, puteam merge cu 5-10 euro până la Paris, eram destul de aproape de Olanda, Luxemburg, UK sau chiar Germania. Deci locația aleasă m-a ajutat să călătoresc mult, fără să dau mulți bani.
Oricum, oriunde ai fi, și o plimbare random într-un oraș mic poate fi o experiență amazing. E important să te bucuri de tot ce e în apropiere, de parcuri și arhitectură și mâncarea locală, de oamenii pe care îi ai alături.
