Deşi terapia prin muzică are o istorie propriu-zisă scurtă, încă din cele mai îndepărtate timpuri puterea de influenţă a muzicii asupra sănătăţii fizice şi mentale era un factor bine cunoscut, motiv pentru care a fost studiat intens şi folosit ca remediu pentru suflet.
O combinaţie între artă şi ştiinţă
Al-Farabi este un personaj istoric distins care a oferit lumii, în calitate de muzician, om de ştiinţă şi filosof, o lucrare unică „The great book of music” în care a investigat în detaliu efectele pozitive declanşate de muzică, în teorie şi în practică, el însuşi considerând că arta şi ştiinţa nu se pot diviza, în ideea că știința este poem, iar întrucât poezia este baza artei, atunci arta este știință.
Alături de el, într-un alt segment temporal, savantul european Robert Burton şi-a manifestat preocuparea faţă de acelaşi subiect în Anatomia melancoliei, unde explica cum muzica poate trata chiar şi afecţiuni precum depresia. Se spune că pentru un rege spaniol al secolului XVIII, a fost nevoie de doar 4 bucăţi muzicale de ale lui Farinelli pentru a ieşi dintr-o gravă depresie.
În istoria noastră recentă, muzica a fost folosită în scop terapeutic în timpul celor două Războaie Mondiale, când muzicienii locali au fost angajaţi pentru a le cânta soldaţilor răniţi din spitale, întrucât s-a observat că emoţia înfiripată de notele ambientale au dus la o îmbunătățire a stării lor de spirit și că implicit au simțit mai puţin durerea şi s-au vindecat mai uşor.
Meloterapia astăzi
Pe lângă tratarea afecţiunilor medicale severe, terapia prin muzică este eficientă pentru a reduce stresul şi anxietatea. Un studiu publicat în Frontiers in Human Neuroscience a implicat analiza de sânge a studenților participanţi înainte și după ce au ascultat şi cântat muzică improvizată, dar și compusă. A rezultat o scădere a hormonilor de stres, iar în cazul muzicii improvizate s-a observat și o creștere a oxitocinei cunoscut ca hormonul iubirii. De asemenea, ne relaxează şi ne îmbunătăţeşte starea inimii.
Ce fel de muzică trebuie să ascultăm?
Toate formele de muzică pot avea efecte terapeutice, însă cea mai effective poate fi alta pentru fiecare persoană în parte. În medicina chineză, se spune că cele cinci siteme interne de organe au tonuri muzicale corespunzătoare, care se folosesc pentru a le grăbi vindecarea, aşadar, tipurile de muzică diferă, în funcţie de simularea pe care o oferă la nivel neurologic. De exemplu s-a dovedit că muzica clasică oferă confort şi relaxare, pe când muzica rock oferă mai des stări de agitaţie.
Recomandări
Muzica clasică. Pentru calmare şi reducerea stresului, clar, Mozzart şi Strauss, iar pentru un boost al memoriei, încă puţin Beethoven. Dacă ai preferinţe mai actuale, poţi încerca şi combinaţia din playlist-ul acesta de pe spotify.
Jazz ambiental. Efectele sunt înrudite cu cele ale muzicii clasice. Live Streaming-ul acesta şi un playlist smooth de spotify.
Will Smith. Da, a fost drăguţ să ne publice nişte chill beats de carantină. Merg chiar şi după, deci poţi arunca o privire.
Se spune că muzica vorbeşte chiar şi atunci când cuvintele nu au puterea să o facă. Alege ceea ce vrei sa îţi comunici chiar ţie şi vezi cum o muzică bine aleasă îţi poate schimba ziua. Cu siguranţă va merita!
Material realizat de: Elena Bejinaru
