Învierea Mântuitorului este celebrată diferit pe întreg teritoriul țării noastre, reprezentând un prilej de reflecție interioară și de reîntregire a familiei. Tradițiile și superstițiile din folclor sunt extrem de diversificate. Astfel, ne-am gândit să vi le prezentăm pe cele mai amuzante, din perspectiva tinerilor de azi.
- Un obicei popular este cel al stropitului din zona Transilvaniei. Potrivit acestuia – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, ca să nu se veştejească. De altfel, versurile folosite sunt printre cele mai originale:
Lumea-ntreag-am colindat, după o fată de măritat, am găsit o mândră floare, în lume pereche n-are, nu o las să s-ofilească, o stropesc ca să-nflorească.
Am fost într-o pădure verde, am văzut o viorea albastră, care stătea să se ofilească. Îmi dați voie să o stropesc?
Într-un coș cu viorele, cântă două păsărele, păsările ciripesc, îmi dați voie să stropesc?
- O tradiție parcă desprinsă din basme este continuată în Bucovina, unde fetele, în noaptea de Înviere, se duc în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală pe față în zorii zilei de Paşte, ca să fie frumoase tot anul şi precum aleargă oamenii la slujba de Înviere când se trag clopotele, aşa să alerge şi feciorii la ele.
- Chiar dacă Paștele nu are vreo legătură cu lumea business-ului, în Moldova, în dimineaţa de după noaptea Învierii, se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină și bănuți, iar mai apoi oamenii trebuie atât să-şi clătească fața cu apa respectivă, cât şi să-şi atingă obrajii cu ouăle. Apa semnificând purificare, iar ouăle și bănuții aducând sănătate, noroc și bogăție.
- Un obicei ce te duce cu gândul la jocurile copilăriei vine din Apuseni, unde, în noaptea de Paşte, toaca de la biserică este dusă la cimitir şi este păzită de feciori. Ea simbolizează lupta dintre „hoţi” şi „păgubaşi”, iar pierzătorii sunt datori cu un „ospăţ”, pregătit fie de cei care au încercat să fure toaca şi nu au reuşit, fie de cei care nu au fost în stare să o păzească.
- O tradiție din zona fashion-ului este ținută în Maramureș, unde nu ai voie să porți haine colorate în timpul postului Paștelui, roșul fiind culoarea strict interzisă, întrucât nu s-ar respecta doliul până în momentul Învierii.
- În Muntenia, oamenii pun un cocoș alb în coșul cu care merg la slujba de Înviere. De ce fac asta? Gospodarul al cărui cocoș va cânta primul, va fi cel mai norocos, deoarece casa lui va fi plină de belșug tot anul. Obiceiul spune că, la final, cocoșii vor fi dăruiți oamenilor săraci.
- Încondeierea ouălor, o tradiție transformată în artă, are loc în Joia Mare de dinaintea Paștelui în Bucovina, Maramureș, Transilvania și Banat, utilizând tehnici diferite. Cum se face? Pe scurt, oul este îmbibat în ceară de albine topită și desenat cu chisita, iar apoi este scufundat succesiv în băi de culoare. La final, sunt îndepărtate straturile de ceară cu o cârpă pentru a fi evidențiat desenul.
Redactat de: Lungu Cristian
